Denumirea „român” atestată pe Tăblițele de la Sinaia
Originea pre-romană a etnonimului Cercetătorii Gabriel Gheorghe și Adrian Bucurescu, împreună cu Olariu Arimin, argumentează originea veche a etnonimului „român”. Baza acestei afirmații o constituie Tăblițele de plumb de la…
Originea pre-romană a etnonimului
Cercetătorii Gabriel Gheorghe și Adrian Bucurescu, împreună cu Olariu Arimin, argumentează originea veche a etnonimului „român”. Baza acestei afirmații o constituie Tăblițele de plumb de la Sinaia. Pe aceste artefacte, cuvântul „RUMUN” figurează de 17 ori în diverse variante. Și apare constant alături de termenul „GET”.
Dar denumirea de „daci” lipsește cu desăvârșire. Autorii arată că acesta a fost un nume dat strict de romani pentru geții pe care i-au înrobit. Zona ocupată reprezenta la acea vreme doar 14% din suprafața Geției. În vocabularul antic, componentele cuvântului „RUMUN” indicau un om merituos, lăudat sau un purtător de putere regală.
Legătura cu latinescul „Romanus”
Termenul funcționa inițial ca un atribut al marilor conducători geți. Din acest motiv, cercetătorii consideră că latinescul „Romanus” provine direct din această limbă. Strămoșii noștri îi numeau pe veneticii ajunși din Italia „Romula”, un cuvânt care desemna pur și simplu străini sau oameni desprinși de trunchiul principal, de unde a derivat ulterior și apelativul medieval „râmlean”.
Mai multe limbi europene păstrează azi această rădăcină. Francezii scriu „roumain” iar spaniolii folosesc „rumano”. Italienii spun „rumeno”. Astfel, cei trei autori consideră etnonimul „român” autentic și cer renunțarea la denumirea de „daci”. Ei privesc utilizarea numelui de dac drept o simplă încercare de a șterge vechimea multimilenară a poporului.
