De ce în Spania se lucrează și se mânâncă altfel decât în România

Prânzul se ia după ora 14:00. Cina abia după 21:00. Dacă te-ai mutat recent în Spania, orarul ăsta îți dă totul peste cap. Dar decalajul are o explicație istorică foarte clară.

Totul a pornit de la o decizie luată în 1940. Guvernul lui Franco a mutat atunci țara pe fusul orar al Europei Centrale. Geografic însă, Spania se află pe aceeași longitudine cu Marea Britanie. Așa că soarele din Madrid rămâne practic cu o oră în urmă față de afișajul de pe ceas.

Cum s-a lungit ziua de muncă

Acest soare decalat a dictat și noua pauză de masă. Programul de lucru din secolul XX includea o pauză de prânz extrem de lungă. Angajații aveau efectiv timp să meargă până acasă pentru a mânca. Ceea ce a împins ora prânzului tot mai târziu și a lungit mecanic întreaga zi. Iar masa înseamnă socializare. Spaniolii stau foarte mult la discuții după ce farfuriile sunt golite, o tradiție cu nume propriu: „sobremesa”.

Ritmul de astăzi

Obiceiul conversațiilor prelungite depinde totuși de locul în care te afli. Astăzi, profesia sau sectorul de activitate dictează în mare parte orarul. Regulile diferă de la un oraș la altul, iar restaurantele din zonele turistice se pliază imediat pe fluxul de străini și servesc mult mai devreme. Totuși, contrastul de bază rezistă. Prânzul lor abia începe când la noi acasă deja se strâng mesele. Și terasele spaniole continuă să fie pline de oameni la ore pe care noi le considerăm târzii.

Sursa: mediafax.ro