Protestele din Europa readuc în prim-plan criza statului social

Protestele din Franța, Belgia, Spania, Italia, Portugalia, Grecia și alte state europene readuc în atenție modelul social european, construit pentru protejarea persoanelor vulnerabile. Criticii spun că nemulțumirile pornesc din promisiuni…

Protestele din Franța, Belgia, Spania, Italia, Portugalia, Grecia și alte state europene readuc în atenție modelul social european, construit pentru protejarea persoanelor vulnerabile. Criticii spun că nemulțumirile pornesc din promisiuni rămase neîndeplinite în privința sărăciei, educației, locuințelor, ocupării forței de muncă și accesului la servicii de bază. Diferențele dintre sistemele naționale de protecție socială, inclusiv din estul și centrul Europei, nu au eliminat aceste probleme.

Potrivit opiniilor citate în material, guvernele au investit prea puțin în capitalul social și uman. Serviciile publice au ajuns astfel mai puțin pregătite pentru crize economice, de la criza bancară din 2008 la pandemia din 2020 și criza energetică declanșată în 2022 de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Alții pun accentul pe comunicare: instituțiile europene și guvernele nu reușesc să explice suficient de clar măsurile luate, iar rețelele sociale complică și mai mult situația.

Nemulțumirile nu au însă aceeași origine peste tot. În Franța, elevii și studenții au ieșit în stradă din cauza calității educației publice, a claselor aglomerate, a programului școlar prelungit și a infrastructurii degradate. Pauliina Patana, profesoară la BMW Center for German and European Studies al Universității Georgetown, afirmă că protestele au depășit ulterior zona educației și au devenit o mobilizare mai largă, legată de serviciile publice și de costul vieții.

Datele Eurostat indică o evoluție favorabilă la nivelul UE. Abandonul școlar timpuriu a coborât de la 11% în 2015 la 9,1% în 2025, iar ponderea tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani care nu lucrează, nu studiază și nu urmează o formare a scăzut de la 15,2% la 11%.

Dar cifrele generale nu ascund diferențele mari dintre state. România rămâne printre țările cu cele mai ridicate rate de risc de sărăcie sau excluziune socială, alături de Bulgaria și Grecia. La finalul anului trecut, 92,7 milioane de persoane, adică 20,9% din populația UE, erau expuse acestui risc. În Spania, Portugalia și Italia, protestele s-au concentrat mai ales asupra locuințelor și a costului vieții.

Sursa: nuevolaredo.tv


Găzduire și mentenanță cloudhost.esSecuritate & monitorizare informatiq.servicesDesign și promovare roxi.es