Rădăcinile tensiunilor din Spania anilor 1930 și căutarea păcii sociale, analizate într-o mărturie dedicată lui Julián Gómez del Castillo

Volumul "Julián Gómez del Castillo, apóstol de los empobrecidos", editat de "Voz de los sin Voz", include mărturia unui economist și funcționar spaniol despre faliile sociale din Spania primei jumătăți a anilor 1930. Un model economic impus de la putere a lăsat o mare parte a populației cu lipsuri grave de hrană, locuințe și educație. În același timp, o minoritate privilegiată își permitea cheltuieli comparabile cu cele ale elitelor occidentale.

Falia s-a adâncit. În Catalonia au prins putere anarhiștii, iar în Extremadura spartakiștii. Au existat și curente socialiste apropiate de ideile lui Lenin sau ale Rozei Luxemburg. Respingerea deschisă a valorilor tradiționale și a Bisericii Catolice a devenit tot mai vizibilă. După evenimentele din 1934, iar apoi în timpul Războiului Civil din 1936-1939, aceasta a dus la incendieri de lăcașuri de cult și la persecuții religioase în zona republicană.

Autorul nu vorbește despre violență de la distanță. S-a născut în Salas, unde au fost distruse biserica locală și patrimoniul istoric, iar clerul a căzut la rândul său victimă atacurilor. Experiența a explicat dorința generației sale de a înțelege de unde pornise conflictul.

În anii 1940, mai mulți lideri muncitorești care rămăseseră în țară au acceptat un dialog despre erorile strategice ale trecutului. Printre ei s-a aflat Enrique Castro Delgado. După revenirea în Spania, s-a retras la Las Rozas de Madrid, unde a murit în 1965. Fost ministru al Comerțului în 1936, în guvernul Largo Caballero, sindicalistul Juan López Sánchez a scris o carte despre actele de corupție comise în străinătate la achizițiile de armament pentru tabăra republicană.

Dialogul a ajuns și în instituții. Ca funcționar public, autorul urmărea prin buletinele guvernamentale presa din exil, inclusiv "El Socialista", "Mundo Obrero" și "CNT". A participat la dezbateri economice despre reformele necesare, în timp ce autoritățile acceptau treptat contacte menite să păstreze pacea socială, precum discuțiile dintre CNT și CNS.

Reconstrucția gândirii social-economice a avut și alte surse. Cărțile aduse de la Paris de la editura "Ruedo ibérico" au contat, la fel ca emisiunile postului clandestin Radio España Independiente, despre care textul amintește că este posibil să fi emis din România. Autorul menționează și acțiunile lui Guillermo Rovirosa în mișcările muncitorești ale Acțiunii Catolice. Direcția urmărită era limpede: înlocuirea vechilor încleștări sângeroase cu o politică progresivă și stabilă.

Sursa: solidaridad.net