Containerele pentru haine uzate dispar din mai multe regiuni ale Spaniei: colectarea textilelor nu mai este sustenabilă pentru Cáritas și Humana
Cáritas și Humana își retrag containerele pentru haine uzate din mai multe zone ale Spaniei. Ambele organizații spun că serviciul nu se mai susține financiar: transportul și depozitarea costă acum…
Cáritas și Humana își retrag containerele pentru haine uzate din mai multe zone ale Spaniei. Ambele organizații spun că serviciul nu se mai susține financiar: transportul și depozitarea costă acum mai mult decât veniturile obținute din valorificarea îmbrăcămintei.
Cáritas Diocesana din Toledo retrage, de la sfârșitul lui octombrie, containerele roșii din Toledo și Talavera de la Reina. Prin întreprinderea de inserție Inserta Toledo, organizația a gestionat gratuit peste șapte ani colectarea, transportul și depozitarea. Din 2019, volumul a ajuns la circa șapte milioane de kilograme. Nu s-a ajuns la un acord privind plata serviciului. Rămân deschise magazinele Moda re-, iar distribuirea hainelor pentru familiile fără resurse continuă.
Humana, care depășise 5.000 de puncte de colectare în Spania, a ieșit din Galicia în noiembrie 2025, după 25 de ani de activitate. Avea 360 de containere în 35 de localități și gestionase 1.207 tone în 2024. Un an mai târziu, organizația s-a retras și din Asturias. Acolo colectase în 2025 aproximativ 5,6 milioane de articole vestimentare, echivalentul a 6,8% din cele 20.381 de tone gestionate la nivel național.
Presiunea financiară vine din mai multe direcții. Prețurile internaționale s-au prăbușit, moda ultra-rapidă a crescut, iar administrațiile locale nu mai finanțează colectarea. Hainele ieftine, făcute din fibre amestecate și concepute să reziste puțin, ajung tot mai rar în magazinele second-hand. Devin deșeuri.
Modelul centralizat al Humana implică transportarea hainelor la fabricile din Leganés și L'Ametlla del Vallès. Din Santiago până la Madrid sunt peste 400 de kilometri. Nici rețeaua regională a Cáritas, cu centre în Barcelona, Bilbao, Valencia, Madrid și unul în curs de deschidere la Santiago, nu mai poate absorbi costurile și lipsa de spațiu. Un depozit al Cáritas din Sabadell este deja plin cu haine care nu mai au desfacere.
Piața externă s-a contractat la rândul ei. Aproape 80% dintre textilele colectate în Spania ajungeau în afara țării, iar un operator român estimează că prețurile au scăzut cu peste 50% din 2022. În Mallorca, Fundația Deixalles a arătat că sumele obținute din export erau sub costul colectării. Soex și Texaid și-au declarat insolvența în Germania în octombrie 2024, respectiv 2025.
Datele arată cât de repede s-a ajuns aici. La finalul lui 2024, Spania avea aproape 30.000 de containere textile, cu 38% mai multe decât în 2021, și colectase 118.951 de tone, adică circa 2,45 kilograme pe locuitor. Totuși, 87% dintre hainele uzate au ajuns la groapa de gunoi, potrivit unui raport Moda re-.
În Spania se produc anual aproximativ 20 de kilograme de deșeuri textile pentru fiecare persoană, adică în jur de 60 de articole. Se colectează separat doar 13%. Federația Spaniolă pentru Recuperare și Reciclare estimează volumul total al sectorului la aproape 890.000 de tone pe an.
Juan Antonio Pedreño, președintele Confederației Patronale Spaniole a Economiei Sociale, CEPES, spune că din 2024 au rămas necolectate 8.000 de tone de textile, adică 7% din total. Primăriile sunt obligate prin legea deșeurilor din 2022 să organizeze colectarea separată din ianuarie 2025. Economisesc astfel circa 250 de euro pe tonă, dar au încetat să mai finanțeze serviciul.
Acum totul depinde de decretul regal privind Răspunderea Extinsă a Producătorului, RAP. Prin acest mecanism, brandurile ar urma să suporte costurile gestionării hainelor devenite deșeuri. Proiectul a fost trimis Comisiei Europene în mai 2026 și se află la Consiliul de Stat. Ministerul pentru Tranziție Ecologică nu a anunțat însă când va intra în vigoare.
Sistemul colectiv Re-viste, creat de Inditex, Mango și Tendam, a anunțat pentru 2027 un tarif mediu de 140,4 euro pe tonă, sau 0,14 euro pe kilogram. Re-viste avertizează că infrastructura existentă poate începe să dispară fără această reglementare. Patronatul Cepyme susține că noul sistem va tripla costurile și va pune în pericol mii de firme mici și mijlocii.
CEPES cere o finanțare-punte până la aplicarea noului mecanism. Pedro Sáez, directorul general al Grupului Social Amiab, avertizează că aproape 4.000 de locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități și din categorii vulnerabile sunt în pericol.
Norma viitoare a provocat și un conflict între ONG-uri. Ea rezervă cel puțin jumătate dintre contracte entităților de inserție. Humana nu are acest statut și susține că primăriile le atribuie acestora toate contractele. Organizația a reclamat Primăria din Gijón, pe care o acuză că ar fi favorizat Cáritas.
Sursa: ecosistemastartup.com
