După Babel: Cum construim un „noi” într-o lume a diversității

Dacă te plimbi prin Madrid, auzi spaniola la un colț de stradă și româna la următorul. Lângă ele se amestecă araba, chineza, ucraineana sau engleza. Pe doar câteva străzi se adună oameni din culturi, religii și naționalități diferite, care împart acum același spațiu. Globalizarea le-a adus împreună. Diversitatea pe care altădată o separau granițele se concentrează astăzi în marile orașe.

Cosmopolitism sau refugiu național

Această apropiere din spațiul urban nu aduce însă doar armonie. Pe măsură ce lumea devine mai interconectată, cresc și mișcările care revendică identitățile naționale. Filozofii privesc fenomenul din unghiuri opuse. Martha Nussbaum susține ideea unei cetățenii cosmopolite. Dar Zygmunt Bauman avertizează asupra nesiguranței pe care o generează globalizarea. Așa că mulți oameni ajung să se refugieze în identitatea națională.

Provocarea unei identități civice

Refugiul în identități separate ascunde o altă problemă. Diversitatea lingvistică nu a fost niciodată cauza reală a confruntărilor. Istoria o arată clar: popoare care vorbeau exact aceeași limbă s-au războit fără ezitare. Conflictele vin din frici, din inegalități și din incapacitatea de a-l recunoaște pe celălalt ca egal.

Miza secolului XXI este alta. Nu căutăm refacerea unei limbi universale. Adevărata provocare rămâne construirea unei identități civice comune, în care oamenii de orice origine să împartă aceleași drepturi și un respect real pentru demnitatea umană.

Sursa: angolnoticiasnew.cl